Anger Dose este o trupă de blackened hardcore crust din București, România formată în 2019. Pe 30 septembrie 2020 grupul a lansat albumul de debut "Aimless Generation". Mai multe despre ei dar și despre album aflați în interviul de mai jos.
BB: Salutare și bine ai venit pe paginile Brutal Basarabia.
Viez: Salut Nicu! Bine te-am găsit!
BB: Pentru început povestește-ne despre trupa ANGER DOSE. Știu că tu ai fost inițiatorul
formării acestei trupe, cât de greu ți-a fost să găsești colegi de trupă cu aceleași viziuni
muzicale și cum v-ați setat direcția muzicală?
Viez: De data asta nu a mai fost așa greu. L-am întrebat pe Vali prima dată, pentru că îmi plăcea
ce făcea la Till Lungs Collapse, iar inițial aveam impresia ca s-ar potrivi să facem melodic
hardcore, ceva de genu Comeback Kid, Modern Life Is War..p'acolo. Însă când am început
să ne trimitem muzică și să facem schimb de idei am costatat că putem să mergem în cu
totul altă direcție, cu mai multe influențe de black metal/crust punk.
A contat foarte mult că l-am putut convinge pe Mishu sa cânte la tobe cu noi pentru că nu
prea mai cunoșteam pe nimeni care să fie atât de confortabil pe ce vroiam noi să facem.
Ultimul venit e Ciprian, basistul, pe care nu îl cunoșteam nici unu din noi înainte să se alăture
trupei, dar care s-a potrivit la fix pe ce făcusem și care participă 100% în tot ce ne-am
propus.
BB: Cum s-a schimbat activitatea trupei o dată cu năpasta asta de pandemie având în vedere
toate restricțiile impuse?
Viez: S-a schimbat..total tot, ca pentru toata lumea. Aveam planuri să facem un mic tour în
toamna asta, albumul trebuia înregistrat și lansat ceva mai din timp..însă totul e pe stand by
acum. Nu prea știu cum o să continuăm cu trupa asta în stilul ăsta pentru ca asta e muzică
ce trebuie cântata live, eu unul de asta m-am apucat și mi-e destul de greu să mă adaptez
altfel acum.
BB: Tot în acest context, încotro crezi că se îndreaptă omenirea și ce crezi că ar trebui să
invățăm sau ce ar trebui să schimbăm ca societate în general și ca individ în particular?
Viez: Cred că ce trebuia schimbat, trebuia schimbat demult. Acum e cam târziu, iar în timpul vieții
noastre cred că o să prindem niște evenimente destul de nasoale.
BB: De curând ați lansat albumul vostru de debut “Aimless Generation”. Cum a fost primit de
publicul din țară dar și din afară? Ați avut niște așteptări anume și în ce măsură s-au realizat
acestea?
Viez: Feedback-ul e...ala pe care-l putem primi online...o mâna de likeuri, niște share-uri de la
prieteni, niște hate la clipuri pe youtube și cam atât. Sincer chiar nu știu ce să iți spun cu
certitudine aici pentru ca nu știu. În mare parte cred se pierde în abisul internetului :))
Probabil că și fără pandemie nu ar fi fost mare diferența dar dacă puteam cânta live, acolo
măcar vedeam niște oameni că se simt bine la concert și rămâneam cu asta.
BB: În curând urmează să scoateți albumul și pe vinyl prin intermediul Overdue Records 2.0.
Cât de dificil a fost pentru voi să lansați albumul în acest format? Povestește-ne câte ceva și
despre Overdue Records.
Viez: Overdue Records este labelul diy al lui Matei Petre, unul din cei mai pasionați și dedicați
oameni pe care îi cunosc. El a fost chitarist în formația Cobe și basist la TBA. Este unul din
primii oameni dintr-o trupă pe care i-am cunoscut acum mulți ani și pasiunea lui pare că nu
a scăzut nici până acum.
El este omul care a decis să ne sprijine în nebunia asta și îi mulțumim enorm!
BB: Știu că ești și un colecționar de vinyl-uri. Povestește-ne despre această pasiune a ta și de
ce preferi (dacă preferi) să asculți muzica de pe vinyl.
Viez: Am început colecția prin 2009 când am fost la un festival în Germania și acolo am văzut
prima dată albumele trupelor pe care le ascultam, însă pe vinil. Eu nu aveam pickup acasă
dar am zis că nu pot sa ratez asta așa ca mi-am luat atunci câte am putut și abia apoi
mi-am luat pickup ca să le și ascult.
Nu pot să spun că prefer, îmi place să ascult muzică pe orice device atâta timp cât îmi place
ce aud. Însă când vreau să ascult un vinil parcă e un întreg ritual, cum pregătesc pikupul,
cum caut printre discuri, cum stau sa mă holbez la artwork și la versuri...și da sună aparte
muzica pe formatul ăsta și parcă e ceva mai personal decât pe digital.
BB: Pentru a promova albumul ați lansat videoclip-ul piesei "Cop Hunt" și urmează să lansați
unul pentru piesa "Death By Carbon". Cine se ocupă de videoclip-uri și cât e de greu să redați
mesajul unei piese prin intermediul câmpului vizual?
Viez: Ciprian, basistul nostru se ocupă de montaj la clipuri pentru că el se pricepe la asta. Eu îl
ajut cu ideile și eventual elemente grafice sau filmări pe care să le folosim. Deci lucrăm
împreuna practic și îmi place că tot noi ne ocupăm și de asta.
Ideile de clip vin cam de când încep să se contureze versurile așa că în momentul în care ne
apucăm de lucru avem deja de la ce porni.
BB: Pe lângă muzică mai faci și design grafic. De când te ocupi de design și de unde te inspiri
când trebuie să faci un artwork pentru o trupă de exemplu? Cum funcționeză procesul tău de
creație în acest domeniu?
Viez: De ocupat mă ocup de vreo 10-11 ani, primul artwork fiind pentru Pavilionul 32, pentru un
split 7” cu o trupă din Franța. Cu desenul ăla s-au facut și tricouri și patchuri și am avut o
satisfacție enormă atunci.
De prin 2012 am început să lucrez ca VZR Graphics și să spunem am făcut treaba asta mai
“serios”, însă niciodată nu m-am axat total pe asta și poate din cauza asta nu am ajuns să
lucrez cu trupe atât cât mi-ar fi plăcut.
Procesul diferă la fiecare proiect însă în primul rând trebuie găsită ideea. Aici ori are trupa
una (sau mai multe) ori vin eu cu niște propuneri sub formă de schițe și apoi vine restu.
BB: Revenind la muzică, de ce crezi că în estul Europei, respectiv în România și Rep.
Moldova scena de hardcore punk e așa slab dezvoltată atât ca număr de trupe, diversitate
stilistică cât și ca public? Pornind de la ideea că muzica hardcore punk este una de protest,
sunt românii mai multumiți de viața pe care o duc decât bulgarii sa zicem? Până și în
Ucraina cred că această scenă este ceva mai diversă deși a stagnat mult după 2014 de
când s-a început războiul.
Viez: Sincer dacă aș fi avut răspunsul la asta poate aș fi știut mai bine ce e de făcut.. Nu pot să
îmi explic nici eu pentru că dacă te uiți în mare la noi, ar trebui să fie terenul perfect pentru o
scenă de hardcore/punk. Avem de toate de la corupție/probleme cu justiția, distrugerea
mediului, rasism, homofobie, lipsa siguranței zilei de mâine...însă avem și lipsa unității. Un
aspect important la scena diy hardcore de prin afara, din ce am văzut, e că oamenii pun osu
la treaba în scena lor. La noi “scena” este compusă din diverse bisericuțe care iși petrec
timpul batandu-și joc de celelalte. Nu cred că are cum să crească ceva din climatul ăsta și
cel mai probabil așa o să rămâna nivelul pentru mult timp. Pentru că ai nevoie de generații
noi care să vină din urmă și să ducă mai departe valorile, muzica, ideile, tot. Dar când
primești puștanii cu miștouri ieftine de rokar bătrân, copiii ăia poate nu vor mai rămâne prea
mult timp în zona asta și vor găsi alte locuri unde se simt confortabil și incluși. Și asta e
păcat, pentru că eu am simțit că scena asta era fix locul de care aveam nevoie și unde
m-am simțit că pot să fiu eu și să mă desfășor cum vreau. Nici eu nu am avut mereu primire
cu brațele deschise peste tot, dar speram că metehnele astea mai dispar în timp. Se pare că
nu.
BB: La concertul vostru din București la Underworld din februarie 2020 (unde m-am simțit
foarte fain apropo) era se pare și un milițian în civil, cel puțin așa ziceau baieții cu care-am discutat și
chiar părea dubios tipul. Se întâmplă des pe la concertele underground din București
asemenea supravegheri? Care ar fi scopul lor?
Viez: Mai sar în ochi câteodată pentru că foarte evidenți și e clar că nu au ce căuta acolo dar ei tot
încearcă. Nu știu să iți spun cât de des se întamplă dar mai apar. În general caută droguri.
Nu-s doar la concertele la care mergem noi, sunt pe la evenimente pentru că au impresia că
se integrează în peisaj și nu îi bănuiește nimeni.
BB: Îți mulțumesc pentru acest interviu. Pe această cale țin să vă felicit cu lansarea
albumului, mie mi-a plăcut foarte mult și revin la el periodic (ăsta e semn bun). Vă doresc
multa sănătate și inspirație!
Pe final transmite un mesaj cititorilor noștri.
Viez: Îți mulțumim și noi pentru interes și suport Nicu și sper să ne vedem la un concert în Chișinău cât mai curând!
Albumul "AIMLESS GENERATION" poate fi audiat mai jos:
